fbpx

Hipersomnia din bolile neurologice

Somnolența diurnă excesivă reprezintă o nevoie exagerată și anormală de somn în timpul zilei.

Aceasta rebuie deosebită de oboseală, fatigabilitate și apatie, cu care se poate asocia de multe ori.

Cele mai frecvente hipersomnii de cauză neurologică sunt:

  • narcolepsia;
  • hipersomnia idiopatică;
  • sindromul Kleine-Levin;
  • hipersomniile secundare unor boli neurologice sau unor tratamente medicamentoase.

Sindromul de somn insuficient sau privarea cronică de somn

Eeste, probabil, cea mai frecventă cauză de hipersomnie în societatea actuală.

Se caracterizează prin:

  • somnolență diurnă excesivă;
  • durată scurtă de somn în raport cu vârsta (din diferite motive, profesionale sau sociale);
  • durată mare de somn în vacanțe și weekend (când dispare starea de somnolență din timpul zilei).
  • cu timpul, ajunge să se asocieze cu tulburări de dispoziție, tulburare de memorie, atenție și concentrare.

Narcolepsia

Este o boală neurologică de etiologie parțial cunoscută până în prezent, în care se pierd celule nervoase din hipotalamus ducând la o perturbare a ritmului somn-veghe.

Pacienții au deseori și episoade repetate de cataplexie (în care pierd brusc tonsul muscular cu păstrarea stării de conștiență), simptomatologie care îi determină să se adreseze medicului, uneori chiar după ani buni de la instalarea somnolenței diurne excesive.

Hipersomnia idiopatică

Este o boală rară de etiologie necunoscută în care nevoia de somn este foarte mare, atât în timpul zilei cât și în timpul nopții. Pacienții dorm noaptea peste 10 ore, au un somn aparent normal ca structură, dar se simt rareori odihniți.

Sindromul Kleine-Levin

Sindrom extrem de rar și care se manifestă prin perioade de hipersomnie ce apar o dată la câteva luni (pacienții dorm până la 16-20 de ore pe zi), durează 1-2 săptămâni și se asociază cu tulburări de memorie, depresie, iritabilitate, halucinații, tulburări comportamentale.

Hipersomniile din bolile neurologice

  • unele accidente vasculare cerebrale;
  • sindroamele parkinsoniene;
  • traumatismele cranio-cerebrale;
  • scleroza multiplă;
  • epilepsia;
  • bolile neuromusculare;
  • encefalitele;
  • unele boli genetice.

Fiecare din aceste patologii are mecanismele ei de generare a hipersomniei, etiologia fiind de obicei plurifactorială.

Unele dintre ele determină tulburări respiratorii în somn (apnee centrală, mixtă sau obstructivă) care agravează mult tulburarea de somn și somnolența diurnă excesivă.

Medicamentele ce pot determina somnolență diurnă excesivă sunt multe, dar cele mai frecvent utilizate sunt benzodiazepinele, antidepresivele și dopaminergicele. Este bine știut că băuturile alcoolice scad calitatea somnului și duc la somnolență în timpul zilei.

Prezența somnolenței diurne excesive este un simptom alarmă ce ar trebui să îndrepte pacientul către o consultație de medicina somnului.

Ea poate semnala o afecțiune neurologică ce trebuie tratată.

Severitatea ei este apreciată calitativ și cantitativ cu ajutorul chestionarelor de somnolență, testelor de somnolență și vigilență în laborator și a polisomnografiei, toate importante în stabilirea unui diagnostic corect și instituirea unui tratament corespunzător fiecărui pacient.

dr. Florian BOGHEZ

Drepturile de autor asupra întregului conținut al acestui articol aparțin în totalitate www.somnolog.ro. Reproducerea, traducerea și utilizarea informațiilor publicate este permisă numai cu indicarea sursei (adresa website-lui) sau pentru uz strict personal. 2018-01-31

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *