Consultația de somnologie pediatrică

Somnul copilului merită atenție medicală

Un copil care adoarme greu, se trezește frecvent, sforăie  sau are pauze respiratorii nocturn  poate avea nevoie de o evaluare a somnului. Consultația de somnologie pediatrică urmărește să diferențieze particularitățile normale ale vârstei de tulburările care necesită intervenție. Nu orice noapte agitată înseamnă boală, dar simptomele repetate și efectele asupra vieții de zi cu zi merită discutate cu medicul.^[1,2]

Când este indicată consultația?

Sforăitul frecvent, mai ales în cel puțin trei nopți pe săptămână, pauzele respiratorii observate de familie si  respirația cu efort în somn justifică evaluarea. Respirația pe gură și somnul foarte agitat sunt alte indicii, însă niciunul dintre aceste semne nu stabilește singur diagnosticul de apnee obstructivă. ^[3]

Consultația este utilă și când dificultățile de adormire sau trezirile nocturne persistă și afectează copilul ori familia. Episoadele nocturne neobișnuite, cu risc de accidentare, și somnolența excesivă în timpul zilei pot necesita evaluare specializată. ^[4,5]

La copil, somnul perturbat se poate asocia pe parcursul zilei cu iritabilitate, hiperactivitate și dificultate de atenție, nu doar cu somnolență. Aceste manifestări au însă numeroase cauze medicale iar evaluarea somnului completează evaluarea pediatrică și nu înlocuiește diagnosticul altor afecțiuni. ^[3]

Cât ar trebui să doarmă un copil?

Academia Americana de Medicina a Somnului (AAP) recomandă o anumita durata de somn într-un interval de 24 de ore (incluzând somnul de zi la copiii mici) insa acestea reprezinta repere pentru copiii sănătoși, nu un criteriu unic de diagnostic.

Pentru sugarii sub patru luni, consensul nu stabilește un interval, din cauza variabilității mari a somnului. Contează și regularitatea, calitatea somnului  dar și starea copilului în timpul zilei. ^[2]

Vârsta	Somn recomandat / 24 de ore
4–12 luni	12–16 ore
1–2 ani	11–14 ore
3–5 ani	10–13 ore
6–12 ani	9–12 ore
13–18 ani	8–10 ore

Ce se întâmplă în timpul consultației?

Evaluarea începe cu discuția cu părinții și, în funcție de vârstă, discutia poate include si intrebări adresate copilului. Medicul explorează dificultățile de adormire, somnolența diurnă, trezirile, durata și regularitatea somnului, precum și sforăitul. Acestea sunt și domeniile instrumentului de screening pediatric BEARS. Chestionarele ajută la identificarea problemelor, dar nu confirmă singure un diagnostic. ^[1]

Istoricul și examenul clinic urmăresc apoi posibilele cauze și factorii de risc. Pentru tulburările respiratorii, sunt relevante amigdalele și vegetațiile adenoide mărite, excesul ponderal, particularitățile craniofaciale și unele afecțiuni neuromusculare sau sindroame genetice. ^[3]

Are fiecare copil nevoie de un test de somn?

Nu >>> Investigațiile se aleg în funcție de simptome și de suspiciunea clinică. În suspiciunea de apnee obstructiva de somn, polisomnografia reprezinta investigația diagnostică de referință. Aceasta presupune inregistrarea si monitorizarea parametrilor normali si a evenimentelor respiratorii in timpul somnului.

Ghidul Academiei Americane de Pediatrie recomandă polisomnografia la copiii care sforăie și au semne sau simptome sugestive de apnee insa atunci cand aceasta nu este disponibila se pot lua în considerare alternative, la recomandarea unui specialist. ^[6]

Testele respiratorii effectuate (poligrafia) la domiciliu nu sunt echivalente cu polisomnografia pediatrică. Poziția AASM din 2017 nu recomandă utilizarea lor pentru diagnosticarea apneei obstructive în somn la copii iar un  rezultat negativ la o investigație alternativă nu exclude boala atunci când suspiciunea rămâne ridicată. ^[6,7]

Polisomnografia poate fi indicată și pentru anumite mișcări periodice ale membrelor, suspiciunea de narcolepsie sau episoade nocturne atipice, potențial periculoase insa acesta nu este necesară de rutină pentru orice parasomnie sau pentru simplul scrâșnit al dinților. ^[5]

Cum se stabilește tratamentul?

Planul depinde de cauză, vârstă și severitate. Pentru copiii sănătoși care au probleme legate de adormire sau treziri nocturne nelegate de prezenta episoadelor de apnee, AASM recomandă intervențiile comportamentale ca primă opțiune de management, ajustarea programului și a rutinei de somn , cu sprijin adaptat din partea familiei. Cazurile in care simptomatologia persista  sau asociază patologii complexe necesită evaluare specializată ^[4]

Tratamentul cu Melatonina nu ar trebui început din proprie inițiativă. Medicul trebuie să stabilească dacă este potrivită și, dacă o recomandă,  care este doza și ritmul corect de  administrare.

Tratamentul apneei obstructive de somn poate fi reprezentat si de interventii chirurgicale in sfera ORL atunci cand pacientul asociaza hipertrofie adenotonsilara sau dispozitive orale ortodontice in cazuri selectate.

Atunci cand polisomnografia indica modificari sugestive pentru diagnosticul de apnee de somn se indica realizarea unui  plan  de management individualizat care poate include terapia prin CPAP (presiune continua pozitiva in calea respiratorie). Ghidul ATS din 2024 descrie opțiuni individualizate pentru apneea persistentă, inclusiv CPAP în cazuri selectate și intervenții asupra factorilor favorizanți.^[6,9]

Cum pregătești consultația?

Ca pregătire practică, este necesară  notarea  timp de una-două săptămâni a orele de culcare și trezire, somnul de zi, rutina somnului  și trezirile nocturne. De asemenea, este important sa pregatiti eventuale documente medicale relevante, o lista a medicamentelor utilizate sau chiar o scurtă înregistrare video care sa  poate ajuta medicul să inteleaga cat mai bine problema pacientului si abordarea terapeutica potrivita cazului.

Un plan adaptat copilului și familiei

Consultația urmărește înțelegerea problemei, alegerea investigațiilor necesare pornind de la observatiile parintilor si de la examinarea clinica a pacientului, finalizand cu stabilirea diagnosticului  si a conduitei  terapeutice personalizate.

Articol Dr. Gabriela Vlad

medic specialist pediatru, competență managementul general clinic si terapeutic al tulburărilor respiratorii – Somnologie nivel I si II

Bibliografie internațională selectivă

1. Owens JA, Dalzell V. Use of the ‘BEARS’ sleep screening tool in a pediatric residents’ continuity clinic: a pilot study. Sleep Med. 2005;6(1):63–69. https://doi.org/10.1016/j.sleep.2004.07.015

2. Paruthi S, Brooks LJ, D’Ambrosio C, et al. Recommended Amount of Sleep for Pediatric Populations: A Consensus Statement of the American Academy of Sleep Medicine. J Clin Sleep Med. 2016;12(6):785–786. https://doi.org/10.5664/jcsm.5866

3. American Thoracic Society. Obstructive Sleep Apnea in Children. Patient Education Series. Versiune online actualizată în februarie 2021. https://site.thoracic.org/advocacy-patients/patient-resources/obstructive-sleep-apnea-in-children

4. American Academy of Sleep Medicine. Insomnia in Children Health Advisory. Adoptat în 2014. https://aasm.org/advocacy/position-statements/insomnia-children-sleep-health-advisory/

5. Aurora RN, Lamm CI, Zak RS, et al. Practice Parameters for the Non-Respiratory Indications for Polysomnography and Multiple Sleep Latency Testing for Children. Sleep. 2012;35(11):1467–1473. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3466793/

6. Marcus CL, Brooks LJ, Draper KA, et al. Diagnosis and Management of Childhood Obstructive Sleep Apnea Syndrome. Pediatrics. 2012;130(3):576–584. https://doi.org/10.1542/peds.2012-1671

7. Kirk V, Baughn J, D’Andrea L, et al. American Academy of Sleep Medicine Position Paper for the Use of a Home Sleep Apnea Test for the Diagnosis of OSA in Children. J Clin Sleep Med. 2017;13(10):1199–1203. https://doi.org/10.5664/jcsm.6772

8. American Academy of Sleep Medicine. Health Advisory: Melatonin Use in Children and Adolescents. 2022. https://aasm.org/advocacy/position-statements/melatonin-use-in-children-and-adolescents-health-advisory/

9. Ehsan Z, Ishman SL, Soghier I, et al. Management of Persistent, Post-adenotonsillectomy Obstructive Sleep Apnea in Children: An Official American Thoracic Society Clinical Practice Guideline. Am J Respir Crit Care Med. 2024;209(3):248–261. https://doi.org/10.1164/rccm.202310-1857ST