Terapia CPAP
Terapia cu presiune pozitiva continuuă sau nPAP (positive airway pressure) este tratamentul de elecție al sindromului de apnee în somn obstructiv (SASO), cu indice de severitate IAH (indice apnei-hipopnei) peste 15/ ora de somn, indicând o severitate moderată sau severă.
Scopul terapiei este împiedicarea obstrucției cailor aeriene superioare în timpul somnului, funcționând ca o atelă pneumatică respiratorie, având ca și mecanism, aplicarea la acest nivel, de aer cu presiune pozitivă.
Importanța terapiei CPAP
- reducerea simptomelor;
- controlul somnolenței diurne;
- beneficii în refacerea funcțiilor congnitive;
- reducerea riscului complicațiilor.
Studii clinice medicale
Weaver et al. au arătat în mod independent că o creștere a numărului de ore de utilizare CPAP a îmbunătățit somnolența în timpul zilei. Astfel se demonstrează importanța urmăririi utilizarii CPAP, putând astfel interveni și îmbunătăți complianța.
Definiția aderentei este încă în dezbatere, dar Kribbs et al (1) au definit-o că utilizarea CPAP-ului pentru>4 h/ noapte și pentru cel puțin 70% din zilele de monitorizare.
Calcularea aderenței se face prin măsurarea timpului petrecut cu masca la presiune eficientă, această putând fi accesată direct din cardul de memorie sau serverului de bază de date, metode care facilitează urmărirea terapiei și comportamentul compliant al pacientului.
Inițierea terapiei
Stabilirea terapiei are mai multe alternative clinice ce pot fi abordate:
Auto-titrarea
Poate fi efectuată pentru o noapte sau mai multe.
Are avantajul familiarizării pacientului cu terapia încă din fază investigațiilor.
Astfel se stabilește eficiența terapiei, tipului de terapie necesară și presiunea, intervalul de presiune sau presiunile necesare unei terapii corecte și eficiente.
Titrarea manuală
Este metoda cea mai eficientă.
Investigația presupune că pacientul să fie monitorizat de personal medical autorizat pe parcursul întregii primei nopți de terapie, crescând astfel atât posibilitatea stabilirii celei mai corecte terapii dar și creșterea compliantei.
Este însă o metodă mai scumpă și presupune o noapte în laboratorul de somn.
Încă din această fază pacientul este dificil de convins de a iniția și efectua terapia. Dacă totuși pacientul este dispus să înceapă tratamentul imediat complianța poate fi influențată pozitiv.
Factorii predictivi ai aderenței (acceptarea terapiei)
Nu există un singur factor care să influențeze cu certitudine complianța la terapie, studiile efectuate sugerând chiar o multitudine de factori, aceștia fiind chiar variabili de la un individ la altul.
Factori:
- caracteristicile pacientului: fizici, psihologici, socio-economici;
- severitatea sindromului, simptomatologiei;
- metoda de titrare;
- tipul de mască utilizată;
- tipul de dispozitiv medical utilizat;
- efectele secundare.
Caracteristici pacient
Au fost studiați factorii ce țin de caracteristicile pacientului pentru stabili cauzalitatea dar nu s-a putut ajunge la o concluzie.
Tinerii au fost mai complianți la terapie, rezultatul fiind corelat cu îmbunătățirea somnolenței diurne efectul terapiei satisfacției somnului.
În ceea ce privește factorul socio-economic, în țările că România , care nu au o decontare a terapiei, aceasta explică lipsa de inițiere sau de eșec la privind terapia pe termen lung.
Factori fizici
Obstrucția nazală poate avea influență asupra aderenței. Cei cu scor de congestie abandonează de 1,6 ori des. Uvulopalatofaringoplastia (UVPP), utilizată frecvent în tratamentul sindromului de apnee în somn obstructiv, determină o creștere a pierderilor pe mască ceea ce este asociată cu reducerea complianței.
Severitatea sindromului/ simptomatologiei
Din punctul de vedere al indicilor de severitate AHI (indice apnei-hipopnei) sau al hipoxemiei nocturne, niciuna nu modifică complianța pacientului.
În schimb severitatea simptomatologiei este influențată semnificativ . Scorul de 10 a chestionarului Epworth (ESS) este corelat cu o complianță pe termen lung a terapiei.
Tipurile de măști
Pot fi nazale, oro-nazale, faciale, orale.
Cele nazale, de altfel cele mai utilizate, permit alimentația, vorbitul, ușurează tușitul și au avantajul de fi mai puțin claustrofobice.
Dezavantajele sunt: pierderile la nivelul gurii, eficacitatea redusă la pacienții cu obstrucții nazale.
Măștile oro-nazale au avantajul de reducere a pierderilor la nivelul gurii, pot fi soluția pentru pacienții cu obstrucții nazale. Senzația de claustrofobie însă determină posibilitatea cauzării distensiei gastrice.
Studiile comparative efectuate au demonstrat o complianță mai bună în cazul utilizării măștii nazale . Motivul complianței crescute este datorat confortului sporit oferit.
Dispozitivele medicale
În ceea ce privește tipul de dispozitive medicale utilizate: CPAP, Auto CPAP, Bilevel etc., nu există dovezi care să ateste o complianță mai mare pentru oricare dintre acestea.
Umidificatorul reduce simptomele nazale, crește complianța unora dintre pacienți, dar la nivelul complianței generale însă nu s-au obținut rezultate semnificative.
Ceea ce trebuie reținut
Inițierea terapiei trebuie efectuată prin investigația numită “Titrare”, având astfel o recomandare corectă de terapie și o creșterea a compliantei pacientului.
Odată începută terapia, trebuie să existe un program de urmărire (complianță, efecte adverse, îmbunătățirea simptomatologiei) pentru ca astfel pacientul să poate beneficia la maxim de terapie și să poate fi susținut și ajutat în continuarea tratamentului pe termen lung.
(2) Comentarii